Obezitatea este doar unul dintre riscurile consumului regulat de chipsuri. Experţii avertizează că bolile care vin în punga de chipsuri sunt dintre cele mai grave: afecţiuni cardiace, hiperactivitate în cazul copiilor şi cancer. Devenite o gustare extrem de populară, aparent inofensivele chipsuri sunt „o bombă cu explozie întârziată”, afirmă tot mai mulţi specialişti. Ei consideră că acest aliment este o adevărată ameninţare la adresa sănătăţii publice, din cauză că provoacă un fel de dependenţă, are un conţinut mare de sare, grăsimi, zaharuri şi calorii şi este consumat în cantităţi foarte mari în societatea occidentală. Potrivit experţilor, a mânca un pachet de chipsuri de cartofi pe zi este echivalent cu a bea 5 litri de ulei de prăjit pe an, ca să nu mai vorbim de cantităţile mari de sare şi zaharuri pe care le conţin aceste alimente.

Sunt concepute să creeze dependenţă

În spatele consumului tot mai mare de chipsuri se ascunde o amplă strategie manipulatoare din partea industriei alimentare, care a reuşit să ne facă aproape dependenţi de aceste alimente. Decenii de cercetări în domeniul chimiei alimentare au transformat chipsurile dintr-o gustare moderat de tentantă, cum erau în anii 1970, într-un produs proiectat pentru a stimula precis, pe cale chimică, anumiţi centri cerebrali, care ne fac să ne dorim apoi, iar şi iar, senzaţia produsă de consumul acestor alimente. Vorbim nu despre nişte felii oarecare de cartofi prăjite în ulei, ci despre un produs proiectat cu mare grijă pentru a crea dependenţă. Problema este că acest aliment atât de tentant vine „la pachet” cu o gamă întreagă de potenţiale consecinţe nefaste asupra sănătăţii.

Cresc riscul apariţiei obezităţii, a hipertensiunii, a diabetului de tip 2 şi a bolilor de inimă

Cartofii sunt alimente care contribuie în mod major la creşterea în greutate, iar chipsurile sunt mai rele decât orice alt produs din cartofi, din acest punct de vedere. Nu numai că sunt uşor accesibile şi îngraşă foarte mult, dar au şi efectul de ne face să „tânjim” fizic după ele. Studiile au indicat că marele conţinut de amidon şi zaharuri rafinate din porţiile de chipsuri de azi (care sunt mai mari decât erau în urmă cu câteva decenii) poate deregla puternic nivelurile de glucoză şi insulină din corp. Acest dezechilibru duce la o senzaţie de saţietate mai redusă, sporind senzaţia de foame şi mărind astfel cantităţile de alimente consumate în cursul zilei. Ca urmare, devine extrem de tentant să mai mâncăm încă un pachet de chipsuri şi tot aşa. Iar pe termen lung, efectele dezechilibrului menţionat sunt şi mai grave: nivelul ridicat de insulină poate duce la instalarea obezităţii şi a diabetului de tip 2. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consumul de chipsuri poate afecta chiar şi copiii încă nenăscuţi.

În timpul saricinii sunt la fel de nocive ca ţigările

Un consum mare de chipsuri de către femeile însărcinate dăunează fătului la fel de mult ca şi fumatul matern. Efectul se datorează prezenţei în chipsuri a unei substanţe toxice numite acrilamidă. Această substanţă este neurotoxică şi este asociată cu alterări la nivelul ADN-ului.  Descoperită iniţial în industria plasticului şi a vopselelor, acrilamida a fost descoperită, în urmă cu 10 ani, şi în  alimente: ea se formează atunci când alimente procesate cu conţinut mare de amidon – aşa cum sunt şi chipsurile- sunt tratate termic la temperaturi mari.

Conţin substanţe cancerigene

Studii asupra efectelor acrilamidei se desfăşoară în continuare, dar rezultatele obţinute până acum au convins deja Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (o organizaţie interguvernamentală sub egida OMS) să declare acrilamida drept o substanţă „probabil cancerigenă pentru om.”.

Cresc riscul apariţiei ADHD-ului la copii

Studii pe şoareci de laborator  realizate de specialişti în chimie alimentară de la Universitatea Erlangen-Nuremberg, Germania, au arătat că animalele hrănite cu chipsuri prezentau modificări semnficative ale activităţii cerebrale: ariile asociate cu somnul aveau o activitate mai scăzută decât normal, în timp ce ariile asociate cu mişcările corpului erau mai active decât de obicei. La om, asemenea modificări ale activităţii cerebrale sunt asociate cu comportamentul hiperactiv. De asemenea, scanările cerebrale arătau că la animalele de experienţă erau supraactivate ariile din creier asociate cu foamea. Suprastimularea acestor regiuni este asociată cu hiperfagia – termenul  medical ce denumeşte consumul alimentar excesiv. Cu alte cuvinte, chipsurile, prin însăşi natura lor, ne fac să mâncăm mai mult decât ar fi normal.

Contribuie la apariţia cariilor

Un alt efect dăunător al chipsurilor se manifestă asupra danturii, mai ales la copii, deoarece acestea contribuie intens la apariţia cariilor. Resturile rămân lipite de dinţi timp ore în şir şi, din cauza prezenţei zaharurilor, degradează smalţul dinţilor. Zaharurile complexe, precum amidonul sunt descompuse în gură în zaharuri mai simple, de tipul celor care cauzează carii.

În ciuda acestor pericole, copiii sunt în continuare ispitiţi să consume în exces astfel de alimente, unul dintre factorii implicaţi fiind reclamele. Dar nu trebuie condamnate doar aceste tactici de marketing; părinţii au şi ei partea lor de responsabilitate în consumul excesiv de chipsuri de către copii, prin faptul că le permit acest comportament, ba îl şi încurajează, de exemplu prin includerea chipsurilor în pachetul cu mâncare pentru şcoală.