Laptele şi produsele obţinute din el conţin majoritatea substanţelor nutritive necesare organismului, într-o proporţie echilibrată, şi, sunt bine asimilate de către organism. Prin urmare, proteinele din lapte prezintă un înalt nivel de asimilare (96%), grăsimile asigură jumătate din valoarea lor calorică. Din 12 acizi graşi, 11 sunt saturaţi, iar acidul oleic este nesaturat.

Lactoza constituie un glucid specific laptelui, format din glucoză şi galactoză. Prin prezenţa acestei substanţe se pot obţine diferitele produse fermentate ale laptelui, sub acţiunea microorganismelor. În lapte se găsesc practic, toate vitaminele, cele hidrosolubile, având o concentraţie constantă, iar cele liposolubile variind în funcţie de sezon.

Mineralele din lapte ajung în organism legate chimic de proteine sau prin absorbţie. Laptele mai este şi o sursă bogată de calciu (120 mg%), dar şi de fosfor, potasiu ori magneziu.

Acest aliment se consumă sub formă de lapte proaspăt crud numai dacă provenienţa şi igiena sunt sigure, sau ca lapte fier, iaurt, sana, kefir, brânză de vaci, brânză telemea, caşcaval, etc. În funcţie de provenienţa laptelui, de tehnologia de preparare, felul coagulării, adaosurile de condimente şi tipul fermentaţiei, există sute de feluri de brânză. Se recomandă folosirea laptelui integral şi consumul moderat de derivate lactate bogate în grăsimi, ca untul, smântâna, frişca şi altele.

Industria laptelui a lansat, din păcate, produse ce se abat de la principiile unei diete naturiste şi care ar trebui evitate. Este vorba despre amidonul modificat genetic, aromele nenaturale, coloranţii, laptele praf, cheagurile sintetice sau folosirea metodelor de conservare foarte dure, cu raze gama, la temperaturi deosebit de ridicate.

Laptele praf

Tehnologiile actuale permit obţinerea unor produse lactate sub formă termică de pulbere, mult depărtate de la starea naturală a laptelui:
– lapte praf normalizat (?) şi degresat
– produse lactate praf instant
– produse lactate maternizate (?!)
– înălbitori de cafea (?!)
– smântâna praf

Tratamentul termic preliminar reuşeşte să distrugă o mare parte din principiile nutritive:
– bacteriile saprofite
– enzimele (în special lipazele)
– β – lactoglobulina

Ulterior uscarea laptelui concentrat se face la temperaturi de 180-200 grd. C.

Dezavantajele laptelui praf:
– indice de solubilitate redus
– aglomerarea pulberii sub formă de bloc
– prezenţa unor particule arse
– râncezirea uşoară
– reîmbogăţirea laptelui praf (datorită
distrugerilor de principii nutritive la atomizare)
creşte riscul alergogen datorită substanţelor
adăugate.

Sursa
Presb. Tatiana Banyai
Revista “Sănătate prin Stil de Viaţă”