Atunci când este consumată în cantităţi moderate, berea este extrem de benefică pentru sănătate. Acestea sunt concluziile unui nou studiu ale cărui rezultate au fost preluate de cotidianul britanic “Daily Mail”. Berea este o sursă bogată de vitamine, fibre, minerale şi antioxidanţi şi are un conţinut caloric relativ limitat, comparativ cu alte băuturi alcoolice.

“Berea conţine vitamine care te pot ajuta să menţii o dietă sănătoasă şi echilibrată, conţine şi antioxidanţi uşor de absorbit în organism şi o serie de minerale, aşa cum este siliciul, care micşorează riscul îmbolnăvirii de osteroporoză”, susţin autorii studiului.

Potrivit unui studiu britanic, publicat în „Journal of the Science of Food and Agriculture“, berea este benefică pentru sănătatea sistemului osos. Studiul, realizat pe 100 de branduri de bere, a relevat faptu că această băutură este bogată în siliciu, provenind din orz, principalul ingredient al berii. Siliciul întăreşte oasele şi previne osteoporoza. Din acest punct de vedere, specialiştii britanici susţin că berea neagră este cea mai bună. Ei au descoperit că siliciul este încă prezent în bere, chiar şi după procesul de fermentare, sub forma acidului ortosilicic.

Principala afecţiune a sistemului osos este osteoporoza, maladie care afectează 50% dintre femeile de peste 50 de ani şi 20% din totalul bărbaţilor din aceeaşi categorie de vârstă.

Berea din brad combate scorbutul

Bere antiscorbutică: în 2 litri de bere proaspătă se toarnă 30 g muguri de grad, 60 g rădăcini de hrean şi 30 g frunze de hrean; se macerează timp de 5-7 zile, agitând zilnic. Se strecoară şi se beau zilnic câte 50-70 g pentru efecte antiscorbutice, aperitive şi diuretice.

Hameiul, paznicul unui somn profund

Cine şi-ar fi imaginat că micuţele conuri de hamei pot avea atât de multe principii active, care să le facă benefice în tratarea unei game impresionante de afecţiuni? Hameiul este utilizat în diverse tratamente, ajutând la reglarea tulburărilor nervoase, la vindecarea unor afecţiuni gastrice şi reumatismale, dar este intens utilizat şi în alte domenii.

Hameiul, aflat la început numai în flora spontană, a fost utilizat încă din Antichitate la prepararea unor băuturi şi ca aliment. Originar din Europa, a intrat în cultură începând din secolul VII, mai ales în zonele mai umede şi răcoroase din Centrul şi Vestul Europei.

O amploare deosebită a luat cultura de hamei în secolele XIV-XV, o dată cu dezvoltarea industriei berii în Bavaria, Boemia şi Belgia.

Conurile se recoltează în august-septembrie

În scopuri terapeutice şi de aromatizare a băuturilor se recoltează conurile (inflorescenţele femele) în timpul înfloririi, alegând zilele însorite din lunile august şi septembrie, când devin verzui sau galbene. Uscarea se face în locuri umbrite şi aerisite (încăperi, poduri sau magazii), aşezate în straturi foarte subţiri, fără a fi întoarse. În acest mod se păstrează produsul de calitate cu o culoare verzuie fără brunificări şi cu miros aromatic pătrunzător şi gust amar. Pulberea care cade din conuri nu se aruncă, ci se colectează în pungi de hârtie.

Conţinutul chimic al conurilor

Conurile conţin substanţe amare şi răşini (18-20%), taninuri (2-8%), glucide (30%), proteine (15-24%), celuloză (12-16%) şi uleiuri eterice (0,2-2,5%).

Substanţele amare sunt localizate în perii glandulari de la baza bracteelor, fiind formate din ulei eteric şi o rezină ce conţine principii amare de natură floroglucinică, respectiv acizi amari de 5 tipuri:

– acizi amari alfa (humulonă, cohumulonă);
– acizi amari beta (lupulonă, colupulonă);
– acizi amari gamma, delta şi epsilon.

Aceşti acizi amari au rol important în industria berii, cu efecte aromatizante, conservante şi antiseptice, dând gustul specific şi spuma berii. Cea mai mare putere amară se găseşte în acizii alfa şi beta, în timp ce ultimele 2 tipuri de acizi deţin doar 0,2-2% din masa conurilor uscate acumulându-se, mai mult, în condiţii necorespunzătoare de uscare şi păstrare.

Uleiul eteric este un lichid de culoare galbendeschis sau în stare vâscoasă de culoare roşcată, cu miros puternic aromat şi uşor picant.

Nu poate fi neglijată cura cu drojdie de bere, care conţine 17 vitamine, îndeosebi complexul B14, săruri minerale şi 46% proteine. După dispersarea a 4 linguri drojdie în 500 ml lapte sau suc de roşii şi fructe, cu adaosul unei linguri de miere de albine, se bea un pahar între mese şi unul seara, la culcare, fiind o băutură foarte bogată în proteine, vitamine, fier, calciu şi alte minerale.

sursa

ziarullumina.ro