Renunţarea la carne este o recomandare, nu un imperativ.

Este adevărat că – în general – vegetarienii fac boli mai uşoare dar, consumată în cantităţi moderate, carnea poate fi tolerată.

Iată câteva neajunsuri ale consumului de carne:

– animalele sunt crescute în captivitate, fără hrană proaspătă, fără să le vadă soarele şi să respire aer curat, fără să aibă contact cu solul natural.

– hrana lor conţine hormoni, antibiotice, sedative şi uneori reziduuri din trupurile animalelor moarte (ale aceleaşi specii).

– sacrificarea animalelor nu se face întotdeauna prin exsanguinare totală aşa cum se recomandă. Astfel sângele rămâne în trupul animalului şi se încarcă de toxinele eliberate în timpul morţii.

– conservarea cărnii nu se mai face prin procedurile tradiţionale (sare, uscare, afumare cu fum rece).

Congelarea prelungită şi conservanţii chimici sunt metode dăunătoare sănătăţii.

– preparatele de carne (salamuri, şuncă, cremwurşti) conţin cantităţi mari de aditivi (nitraţi, coloranţi, hidrolizat de proteine, etc.)

– carnea se digeră mai greu decât alte alimente; pentru digestia ei se consumă o cantitate importantă de calorii, enzime, vitamine, oligoelemente.

– reziduurile metabolice ale cărnii şi produselor din carne se eliberează în cantitate mare şi încarcă emonctoriile.

– marii consumatori de carne (zilnic 1-3 mese) sau preparate din carne sunt afectaţi mai des de următoarele boli: ateroscleroză coronariană şi cerebrală, gută, litiază urică, colon iritabil (colite de putrefacţie), cancer de tub digestiv (stomac, pancreas, ficat, colon).

– adesea consumatorii de carne fac reacţii alergice (urticarie) la aditivii folosiţi.

– hormonii anabolizanţi cu care sunt tratate unele animale (pentru creşterea producţiei de carne sau lapte) – au efecte dezastruoase asupra declanşării şi evoluţiei bolii canceroase şi a dislipidemiei.

– persoanele care consumă carne abuziv au transpiraţia şi respiraţia neplăcut mirositoare datorită produşilor de catabolism; din această cauză folosesc antiperspirante – care la rândul lor sunt toxice (cancerigene).

– consumul abuziv (sau nu) de carne, creşte riscul unor boli infecţioase (microbiene şi parazitare): trichineloză, teniază, fascioloză, botulism, toxiinfecţie alimentară cu stafilococ, etc.

– carnea este un aliment generator de aciditate în tumorile organismului ceea ce predispune la creşterea unor maladii: infecţii recidivante (în special urinare), sindroame inflamatorii cronice (reumatisme diverse), boli de colagen, cancere.

– Biblia şi tradiţia îndelungată a  Bisericii noastre nuanţează problema cărnii astfel:

– permisiune:

“mâncaţi tot ce se vinde în măcelărie” (I Corinteni 10,25).

“… mâncaţi orice vă este pus înainte, fără să întrebaţi nimic pentru conştiinţă” (I Corinteni 10,27).

– interdicţie:

“să se ferească de întinările idolilor… de animale sugrumate şi de sânge” (Fapte 15,20).

“din jertja idolilor, să nu mâncaţi” (I Corinteni 10,28).

– recomandare:

“bine este să nu mănânci carne, nici să bei vin” (Romani 14,21).

 Sursa Revista “Naturalia”