Considerate ca abţineri absolut necesare, bine gândite şi organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (post negru – în care se acceptă numai consumul de apă), fie un caracter parţial (în care se elimină anumite alimente „de dulce“, mai greu digerabile).

Ca formă intermediară de post pe durată lungă este „postul uscat“, în care se acceptă consumul, spre seară, numai a mâncărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate şi seminţe uscate. Aceste posturi de lungă durată pot fi întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la peşte, icre, untdelemn şi vin (harţi).

Efectele terapeutice ale postului

Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentaţie necorespunzătoare, adesea excesiv carnară, asigurând o curăţire (depurare) a corpului de impurităţile, grăsimile şi toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi şi, mai ales, în colon, unde blochează procesele de autoînnoire permanentă. Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăieşte puţin sau se îmbolnăveşte de multe afecţiuni grave, întrucât componentele din carne se digeră greu şi rămân mult timp în stomac şi intestine. Efecte similare au şi grăsimile animale, mezelurile (cu conservant – glutamat de sodiu), şunca, afumăturile, vânatul şi untul.

Alimentele de tip „fast-food“, conservanţii şi aditivii alimentari măresc, în mod semnificativ, incidenţa cancerelor digestive. Această alimentaţie greoaie, într-o perioadă cu consum energetic redus, slăbeşte organismul, care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana.
Şi unele margarine sunt periculoase, din cauza conţinutului ridicat în grăsimi sintetice, care nu pot fi „arse“ de organism. Acestea au în componenţa lor o serie de aditivi alimentari simbolizaţi prin litera E, unele având efecte cancerigene, provocând, îndeosebi, cancere gastrice. Consumul zilnic de alimente gătite sau conserve poate duce la degenerarea celulelor, apariţia ridurilor, pielea devine flască, se instalează durerile artrozice la încheieturi şi se grăbeşte îmbătrânirea generală.
Consumul constant de pâine albă duce la boli de inimă Puţini oameni cunosc efectele negative ale consumului de pâine albă, adesea „albită“ de unii brutari, prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanţi şi alte substanţe cu E-uri dăunătoare. Implicaţiile consumului permanent de pâine albă constau în declanşarea unor afecţiuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac şi formarea de calculi biliari şi ateroscleroză, deoarece glucidele rafinate din pâinea albă pot fi rapid transformate în lipide, colesterol şi trigliceride. Mai indicată este pâinea intermediară, neagră sau graham care, prin tărâţe şi germeni, aduc organismului multe vitamine nealterate. Multe dintre sucuri sunt însă dăunătoare sănătăţii, ducând spre leucemie sau cancer de colon, întrucât conţin coloranţi sintetici, aromatizanţi, aspartam (înlocuitor de zahăr) şi amelioratori de gust şi miros. Colorantul sintetic galben, tartrazina (E-102) provoacă unele reacţii caracteristice: edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm bronşic, purpură, şoc anafilactic şi dereglări ireversibile ale ficatului, uneori extrem de grave, mai ales la copii.

Postul regenerează ţesuturile degradate

Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave, declanşate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alţi factori de risc.
În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia „de post“ contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii şi la alţi factori nefavorabili de viaţă. Totodată, scade concentraţia în proteine şi lipide din creier, precum şi doza de zaharuri din sânge şi urină. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizaţiei, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroză în plăci şi îmbătrânire prematură. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric şi duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate şi celulită, boli alergice (astm, poliartrite) şi ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, gută, unele afecţiuni dermatologice.
Este demn de menţionat faptul că postul alimentar cu legume şi fructe proaspete era cunoscut încă din vremuri îndepărtate, fiind recomandat întrun cunoscut argument biblic: „Iată, vă dau vouă toată iarba ce face sămânţă şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el; aceasta va fi hrana voastră“ (Geneza 1, 29-30). În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu evaricoase, flebite, tromboze, în zilele de post se vor face şi câteva băi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulaţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi cicatrizante.

Prof. Univ. C-tin Milică-Ziarul Lumina