„Oamenii au fost înzestreaţi de Creator cu o putere lăuntrică extraordinară, cu o scânteie de divinitate, cu puterea de a iubi necondiţionat. Iar a iubi înseamnă a respecta. A respecta legile naturii, a-i respecta pe ceilalţi, a te respecta pe tine însuţi. A trăi în armonie cu tot ceea ce este în jur. Ca să înţelegi acest lucru şi ca să-l conştientizezi trebuie să fii deschis, curios, cumpătat şi mai ales optimist. Numai aşa poţi înţelege că de fapt, Natura este Dumnezeu. Îl poţi găsi cu mintea, cu sufletul, cu simţurile….”

Cu aceste gânduri care aparţin dlui. academician farmacist Ovidiu Bojor, părintele fitoterapiei din România continuăm şirul întrebărilor la care a avut amabilitatea să ne răspundă, propunând o altă temă de larg interes: stilul de viaţă sănătos.

Ştim că un stil de viaţă sănătos, alături de mişcare, gândire pozitivă, cultivarea spiritului înseamnă în primul rând un regim alimentar corect. Despre acest lucru se vorbeşte foarte mult în ultima vreme, s-au scris nenumărate lucrări mai mult sau mai puţin avizate şi fundamentate. Ţinând cont de rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi a experienţei sale de viaţă, putem concentra această informaţie pentru cititorii noştri în câteva reguli importante.

1. Alimentaţia să fie cât mai naturală şi mai puţin prelucrată culinar şi industrial.

2. Să nu uităm că în decursul evoluţiei noastre nu am fost şi nu suntem nici carnivori,
nici ierbivori, ci omnivori. Cele trei grupe de bază – glucidele, proteinele şi grăsimile – trebuie procurate atât din regnul vegetal, cât şi din cel animal, într-o proporţie bine echilibrată. Copilul, adolescentul până la 18 ani trebuie să consume proteine şi grăsimi animale pentru a se dezvolta fizic şi psihic. Voi da un exemplu: sunt anumite secte ce recomandă un regim pur vegetarian, începând de la înţărcarea copilului şi până la sfârşitul vieţii. S-a constatat că acest mod de alimentaţie în perioada de creştere are ca rezultat copii sau tineri retardaţi mental, intelectual, psihic.

3. Foarte mulţi nu ştiu să mănânce, înfulecă! Este necesar ca primul contact cu alimentul să fie cel vizual, apoi cel gustativ şi în final cel digestiv. Trebuie mestecat cel puţin de zece ori fiecare aliment, deoarece prima digestie se întâmplă în cavitatea bucală. Am observat că persoanele predispuse la obezitate îngurgitează rapid alimentele, având tot timpul cavitatea bucală plină înainte de a înghiţi. Aceasta se numeşte lăcomie.

4. Sunt recomandabile patru – cinci mese moderate pe zi în loc de una – două săţioase, dintre care cea mai consistentă seara târziu. Micul dejun şi masa a doua trebuie să fie cele principale, iar următoarele, din ce în ce mai uşoare.

Voi da exemplul alpiniştilor, care se trezesc devreme, pe la ora 500, mănâncă bine, consistent, apoi încep urcuşul, ce presupune un efort fizic considerabil. După o scurtă odihnă, la umbră, mănâncă prânzul la ora 12:00. Accentuez, după o scurtă odihnă, care înainte era o scurtă rugăciune, adică reculegere înainte de masă, nu ca acum, cu ochii în televizor, acasă, sau în zgomotul strident al difuzoarelor date la maximum în restaurantele româneşti.

5. Este greşit şi obiceiul de a bea apă sau sucuri comerciale înainte sau în timpul mesei, deoarece acestea diluează sucurile gastrice atât de necesare unei bune digestii. Înainte de masă, cei care nu suferă de hiperaciditate pot să bea 50 ml de băutură amară din plante, slab alcoolică.

6. Tot înainte de mesele principale se recomandă în alimentaţia mediteraneană, în special în cea franceză, la început o salată de legume crude, apoi felul doi sau trei, iar la sfârşit, după câteva minute, fructele. În felul acesta, leucocitele rămân la un nivel normal.

7. „Regimul alimentar trebuie individualizat plecând de la ideea că fiecare dintre noi fiinţăm la persoana întâi singular. Sunt împotriva unor medici care consideră că alimentaţia trebuie să fie în funcţie de grupa sangvină. Ce înseamnă aceasta?! Împărţirea celor 6,5 miliarde de oameni în ceea ce priveşte alimentaţia în patru grupe.

Personal, aparţinând grupei sangvine A II, citind cartea unui medic de peste hotare,
am constatat că tot ceea ce mănânc de zeci de ani şi-mi face bine este prohibit, iar tot
ceea ce îmi recomandă nu agreez şi-mi face rău…

Despre regimul alimentar s-au scris sute de cărţi, unele recomandări sunt pertinente, iar altele sunt influenţate de diferite concepţii religioase şi de teorii nefundamentate ştiinţific.

Alimentaţia trebuie să fie individualizată în funcţie de starea de sănătate şi de afecţiunile de care suferim. În zona noastră geografică, alimentaţia, la modul general, trebuie diversificată în funcţie de anotimpuri, de altitudine şi să fie cât mai aproape de ceea ce am moştenit de la străbunii noştri şi nu de ceea ce impune aşa-numita viaţă modernă,
cu o alimentaţie industrializată la maximum”.

Ovidiu Bojor