Teiul este un arbore ale cărui flori sunt utilizate cu succes în medicina naturistă. În trecut teiul a avut mai multe întrebuinţări populare: ceai de tei (tuse, astm, bronşită, afecţiuni pulmonare), băi cu ramuri de tei (reumatism), apa în care s-a pus cărbune de tei pisat (femeile care au mari pierderi de sânge). În zilele noastre întrebuinţările terapeutice ale teiului s-au diversificat.

Astfel teiul se recomandă în tratarea tusei, afecţiunilor rinichilor, insomniei, eliminarea secreţiilor sub formă de flegma din plămâni şi rinchi, tratează răcelile, bolile infecţioase, scade febra. Ceaiul de tei preparat din flori de tei este recomandat a se bea în cantităţi de 2-3 căni pe zi pentru tratarea stărilor de nervozitate, asteniei, răcelii, migrenelor, bronşitelor, surmenajului intelectual, gripei, arterosclerozei, durerilor renale, palpitaţiilor cardiace, dismenoreei, dispepsiilor de origine nervoasă, calmează durerile de stomac.

Dacă acest ceai din flori de tei se asociază cu muşeţel şi mentă, va uşura digestia şi va tonifica stomacul.

Cu ceai din flori de tei se pot face şi gargarisme, tratându-se astfel afecţiunile cavităţii bucale (în special tratarea faringitei, laringitei). Cearcănele pot fi eliminate dacă se aplică pe ochi, timp de un sfert de oră comprese calde cu ceai din flori de tei. Părinţii care au probleme cu cei mici, în privinţa somnului şi a tusei convulsive, pot utiliza pentru copii băile cu un macerat din flori de tei, lăsat peste noapte în 2-3 l de apă rece, dupa care dă în clocot, se filtrează şi se adaugă în baia pregătiă pentru copil. Se recomandă ca baia să dureze în jur de 20 de minute.

În tratarea gastritei cu aciditate scăzută ceaiul din flori de tei alături de alte plante ca:

Rădăcini de mur, rădăcini de păpădie, frunze de pătlagină, conuri de hamei este foarte eficient. Alături de florile de tei, cele de muşetel şi feniculul alcătuies un ceai întrebuinţat în tratarea ulcerului gastric şi duodenal.