O modalitate simplă de a surprinde adevăratele intenţii ale tuturor celor ce ne promit că ne vor binele, dictându-ne ce să mâncăm, cum să ne comportăm, ce să credem şi, în ultimă instanţă, ce să gândim, este să verificăm cât de mult corespund propriile declaraţii cu faptele lor. Astfel, atât oficialii care conduc Codex

Alimentarius cât şi cei din Comisia Europeană declară că elaborarea de standarde şi regulamente privitoare la alimente, vitamine şi suplimente nutriţionale, se face atât pentru combaterea foametei, cât şi pentru a ne proteja, prin garantarea unor produse de calitate, sigure şi sănătoase.

Care este însă realitatea?

În timp ce oficialii Codexului consideră vitaminele şi suplimentele naturale ca fiind potenţial dăunătoare pentru sănătatea noastră, elaborând, pentru aceasta, tehnici de “evaluare a riscului” în vederea limitării folosirii lor, ei impun lumii întregi standarde conform cărora alimentele modificate genetic cu pesticide toxice sunt bune pentru sănătatea noastră.
Cu alte cuvinte, în accepţia oficialilor mondialişti, ne punem viaţa în pericol atunci când luăm cinci pastile de vitamina C, dar ne aflăm în siguranţă atunci când mâncăm porumb modificat genetic cu DDT (pesticid toxic care provoacă diabet, cancer, precum şi mari dereglări hormonale ce pot duce la naştere prematură, probleme legate de alăptare, etc.).

Ca să avem o viziune mai clară asupra efectelor standardelor Codexului, este util de menţionat şi faptul următor: conform Convenţiei de la Stockholm, tratat internaţional dedicat poluanţilor au fost clasificate drept toxice şi propuse pentru eliminarea totală din producţie un număr de nouă pesticide (aldrin, clordan, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex, toxafin şi policlorinat bifenil). Ei bine, prin intermediul standardelor Codexului, şapte din aceste nouă pesticide categorisite drept “foarte toxice” şi propuse pentru eliminarea din producţie sunt recuperate şi recomandate ca benefice în tratarea genetică a alimentelor”.
Cât priveşte combaterea foametei, pesticidele şi, în general, organismele modificate genetic poluează grav ogoarele şi mediul înconjurător, nu numai prin faptul că pământul cultivat devine sterp, dar şi prin faptul că seminţele plantelor modificate polenizează, “contaminând” natura din jur. Aşadar, combaterea foametei se face, în viziunea Codexului, prin îmbolnăvirea populaţiei, a pământului şi a florei.

Iată, aşadar, adevăratul rol al standardelor de calitate şi siguranţă elaborate de Codex Alimentarius…

Vitaminele şi suplimentele, nutritive, considerate toxice Dacă alimentele cu DDT sau aldrin sunt sănătoase, în viziunea oficialilor de la Codex Alimentarius, vitaminele şi suplimentele nutriţionale sunt…toxice! Într-atât de toxice, încât şeful Codex, Dr. Rolf Grossklaus, a decis că ele vor fi supuse unor “evaluări de risc”. Aceasta e o tehnică specifică toxicologiei, ramură a ştiinţei ce se ocupă de efectele adverse ale chimicalelor asupra organismului uman, lucru complet nefiresc şi imoral este faptul că, chiar Dr. Grossklaus este cel conduce compania de evaluare a riscului cu care lucrează Codexul, aflânduse astfel, într-un flagrant conflict de interese (cf. Dr. Rima E. Libow, HealthFreedomUSA.org).
De fapt, ofensiva declanşată de Codex împotriva vitaminelor suplimentelor datează încă din anul 1979, când au fost adoptate “Directivele Generale ale Codexului în privinţa Revendicărilor” (“Codex General Guidelines on Claims”). În acest document, reluat şi revizuit în 1991, se impun restricţii severe cu privire la formele naturale de tratament ale bolilor, stipulându-se că singurele produse care pot “revendica” prevenirea, tratarea şi vindecarea bolilor sunt medicamentele farmaceutice (medicamentele “clasice” produse de giganţii farmaceutici). Astfel, prin “Directivele în privinţa Revendicărilor”, Codexul interzice în mod special orice fel de pretenţie ce afirmă că suplimentele pot fi folosite în prevenirea, tratarea şi vindecarea bolilor (cf. Paul Anthony Taylor, fundaţia Dr. Rath).
Printr-o astfel de abordare, Codex Alimentarius discreditează, de fapt, medicina alternativă (prin medicină alternativă noi înţelegem totalitatea mijloacelor naturale de tratare a bolilor, spre deosebire de medicina “clasică”, bazată pe produse strict farmaceutice), interzicând orice concurenţă făcută giganţilor farmaceutici.