Ne pare rau, cosul de cumparaturi este gol.
Arborele de cafea este permanent verde. Este originar din Etiopia unde creşte şi spontan prin păduri.
Astăzi este cultivat şi în America de Sud şi în Africa – în ţările cu climă caldă. Cafeaua suferă un proces de învechire ca vinul. Unele specii se consumă după trei ani de păstrare, altele după 10-12 ani. Compoziţia bobului crud este: zaharuri, acizi organici, ulei gras, aminoacizi, tanin, minerale, cofeină.
Prăjirea boabelor de cafea face să dispară unele principii şi să apară altele. Cofeolul apare după prăjire şi dă aroma specifică.
Prepararea după metoda espresso sau prin punerea cafelei în apă, care se pune la fiert, facilitează eliberarea a două elemente chimice care cresc nivelul colesterolului: cofestrolul şi cofeolul. Aceste substanţe nu se extrag dacă cafeaua este infuzată. Cofeolul este prost suportat de stomac, poate da arsuri gastrice, crampe abdominale şi diaree, mai ales dacă cafeaua este consumată pe stomacul gol. Cofeina şi substanţele fenolice scad după prăjire. Zaharoza se caramelizează prin prăjire şi dă culoarea maro-negru a cafelei. Cafeaua se macină înainte de folosire şi se ţine în cutii închise ermetic.
Doza permisă: 1-2 ceşti pe zi.
Efectele cafelei:
– excitantă a sistemului nervos central;
– insomnie (dacă e băută în a doua jumătate a zilei);
– tahicardie;
– accelerează tranzitul intestinal;
– uşor diuretică
Intoxicaţie acută:
– criză de HTA (hipertensiune arterială);
– tahicardie sinusală sau tulburări de ritm paroxistic;
– cefalee pulsatilă;
– tremurături ale extremităţilor;
– stare de agitaţie psihomotorie;
– transpiraţii;
Abuzul cronic de cafea (3-6 cafele pe zi)
– insomnie;
– tahicardie sinusală (bătăi rapide şi tranzitorii ale inimii);
– creşterea colesterolului din sânge.
În comerţ există cafea Arabica cu o concentraţie (naturală) slabă de cofeină (1,5%) şi cafea Robusta cu o concentraţie mai mare de cofeină (4-5%).
Revista “Naturalia” – Sănătate prin stil de viaţă” nr. 8
Lasă un răspuns