Bolile virale ale copilăriei sunt: varicela, pojarul, oreionul, rubeola. Acestea prezintă diferite simptome, însă tratarea lor acasă este aceeaşi pentru toate. Primul lucru care trebuie făcut în momentul în care suspectaţi posibilitatea existenţei acestei boli la copilul dumneavoastră este să apelaţi la un medic pentru a vă asigura că nu ea e vorba de altceva mai grav şi pentru a preveni apariţia complicaţiilor. Cum distingem aceste boli, unele asemănătoare ca şi simptome?

Varicela sau vărsatul de vânt este o boală răspândită la majoritatea copiilor nevaccinaţi. La 15-20 de zile după contaminare apare o erupţie însoţită de mâncărimi mai întâi pe torace şi abdomen, iar apoi pe tot corpul. Petele sunt la început rozalii şi se transfomă rapid în vezicule pline cu lichid. După vreo cinci zile prin crustă şi dispar treptat după 14 zile. Primele două zile sunt asociate şi cu febră.

Pojarul sau rujeola începe cu febră, nas care curge, tuse şi ochi inflamaţi. După 3- 4 zile apar pete roz-maronii în spatele urechilor, care se vor răspândi treptat pe întreg corpul şi se menţin 5-7 zile. Pojarul poate produce complicaţii cum ar fi infecţii la nivelul pieptului şi al urechilor, uneori chiar encefalite (inflamarea creierului).

Oreionul sau parotidita epidemică produce inflamarea dureroasă a uneia sau a ambelor glande salivare, aflate sub fiecare ureche. Aceste simptome pot fi însoţite de febră şi dureri de cap. Boala ţine o săptămână. La tineri şi la bărbaţi se poate produce o inflamaţie a testiculelor, iar la femei şi fete pot apărea dureri abdominale datorate inflamării ovarelor. Oreionul poate provoca uneori sterilitate.

Rubeola sau pojărelul, este o boală uşoară cu o erupţie de culoare roşu deschis, însoţită de febră şi ganglioni umflaţi. Erupţiile durează între 1 şi 5 zile, după care pot apărea dureri în articulaţii, care să ţină pâna la 14 zile. Viruşii rubeolei se transmit prin aer. Bolnavii sunt extrem de contagioşi în perioada incubaţiei, ei pot transmite boala înaintea apariţiei simptomelor.  Pentru tratamentul acestor boli este recomandată odihna, scăderea febrei şi îngrijirea generală. Copilul bolnav sau cel la care infecţia ar putea fi în stare de incubaţie trebuie ţinut departe de bebeluşi, femei gravide, vârstnici şi bolnavi cronici.

Se poate reduce senzaţia de mâncărime produsă de veziculele de varicelă prin spălarea lor cu ceai din floare de soc sau din frunze de levănţicăm ori cu o soluţie preparată din 1 linguriţă de hamamelis distilat adăugată la 1 cană cu apă caldă.

Când copilul are febră, daţi-i multe lichide pentru a evita deshidratarea. În primele zile ale bolii îi puteţi da mâncare solidă doar dacă o tolerează bine. Este recomandat consumul de supe de pui, alimente pe bază de carbohidraţi (cartofi), sucuri de fructe şi legume. O combinaţie bună este sucul de de portocale cu puţină lămâi şi sucul de morcovi sau sfeclă cu puţin suc de creson. Pentru stimularea sistemului imunitar, administraţi capsule / tablete de usturoi sau copiilor care acceptă adăugându-le usturoi crud în mâncare. Administraţ-i copilului doza zilnică recomandată de vitamina C şi flavonoide pentru combaterea infecţie şi vindecarea leziunilor cutanate, iar local se poate aplica vitamina E.

După o boală corpul uman are nevoie de timp pentru a-şi reveni. În acest timp este importantă menţinerea unui regim alimentar bogat în substanţe nutritive şi uşor de digerat. Oamenii adesea îşi pierd apetitul când nu se simt bine, iar convalescenţii pot avea nevoie de ceva timp pentru a-şi recăpăta apetitul. Adesea este nevoie să readucem apetitul la normal. Cel mai bine este să se prezinte alimentele într-unaranjament atrăgător şi să se administreze porţii de dimensiuni diferite.

Mâncatul şi vârsta. Cantitatea de hrană pe care trebuie să o consume copiii pentru a-şi satisface nevoile nutriţionale şi de energie fluctuează în funcţie de vârstă, dimensiuni, greutate, sex, nivel general de activitate fizică, intelectuală şi de faptul că trec printr-o perioadă de creştere lentă sau rapidă. Apetitul poate fi în general interpretat ca un ghid pentru nevoile alimentare şi nu este recomandabil să îi obligăm pe copii să mănânce mai mult decât vor. Nu este deloc neobişnuit ca un copil să fie deosebit de înfometat într-o zi şi să prezinte foarte puţin interes pentru mâncare ziua următoare.

Tratamente naturale:

Echinaceea: este unul din cele mai cunoscute plante cuefecte imunostimulatoare şi antivirale. Împiedică răspândirea virusului hepatic şi gripal, îmbunătăţeşte sistemul de  apărare al organismului, împiedic înmulţirea agenţilor patogeni.

Gheara mâţei: este unul dintre cei mai eficienţi imunostimulatori. În plus, are proprietăţi antiinflamatoare şi antivirale.

Zincul: are un rol unic în funcţionarea sistemului imunitar, neputând fi înlocuit de nici un alt element. S-a dovedit ştiinţific că sistemul imunitar al unei persoane este cu atât mai slăbit cu cât cantitatea de zinc din organism este mai redusă. Una din consecinţele care decurge de aici este predispoziţia la infecţii. Zincul măreşte producerea şi activitatea elementelor cu rol în sistemul de apărare al organismului. Acestea sunt fagocitele, care anihilează ,,intruşii’’ şi limfocitele. Ele apar după prima ,,întâlnire’’ cu bacteriile şi virusurile şi, după aceea, declanşează producerea celulelor specifice care îi distrug, adică anticorpii.

Alte plante: cimbru, cimbrişor, busuioc, salvie, tei, gălbenele, mentă.

Sursa revista “Farmacia Naturii”