Leguminoasele uscate sunt valoroase pentru conţinutul lor mare de proteine şi glucide (mazărea, fasolea, lintea, năutul) sau proteine şi lipide (soia). Totodată, proteinele din leguminoase au o mare solubilitate în apă. Aminoacizii esenţiali, cu excepţia triptofanului se află în soia într-o concentraţie mai mare decât în carne, fracţiunea solubilă a proteinelor conţinând 86% globuline, 8% albumine, 6% azot neproteic. De asemenea, lipidele din soia au o proporţie ridicată de acizi graşi nesaturaţi (85%), monosaturaţi (35%) şi polisaturaţi (50%).

Totodată, şi conţinutul de amidon este redus. Vitaminele de soia sunt: riboflavina, tiamina, acidul nicotinic, tocoferolii, piridozina şi carotenii, iar mineralele potasiu, sodiu şi calciu. Unele studii demonstrează scăderea colesterolului în sânge după trei săptămâni de consum preferenţial de ulei de soia.

Mazărea

Proteinele din mazăre au o mare solubilitate în apă, ceea ce explică marea lor digestibilitate (84,2%). În acelaşi timp, conţinutul ridicat de lizină este caracteristic pentru această plantă erbacee.

Fasolea                                                                                     

Proteinele existente în fasole au un conţinut ridicat de tirozină şi lizină. Trebuie ţinut cont de faptul că factorii antinutritivi din fasole pot fi înlăturaţi prin tratamente termice dure. Amidonul prezent în fasole în proporţie de 5060% reprezintă cel mai mare aport de glucide. Pentru o preparare ideală se recomandă fierberea şi aruncarea primelor două ape.

Lintea
Proteinele sunt de o calitate comparabilă cu cele din mazăre, dar această legumă uscată nu
conţine, spre deosebire de celelalte leguminoase, factori antinutritivi ca glicozizi cianogeni, saponine, alcaloizi toxici, hemaglutinine sau factori de flatulenţă.

Năutul
Unii autori au observat la această plantă leguminoasă care se consumă fiartă în apă, efectul diuretic şi drenor al uraţilor, precum şi cel vomifug. Principalele minerale conţinute în năut sunt fosforul, potasiul şi magneziul.

Zarzavaturile

O cantitate importantă de celuloză se găseşte în ridichi, sfeclă, morcovi şi păstârnac. Calităţile
nutritive ale zarzavaturilor constau în:

– celuloză, care prezintă o structură mai fină decât cea aflată în cereale, având proprietăţi bactericide, detoxifiante şi diminuând colesterolul;
– bogăţia în vitamine, care este preponderentă în ardeiul gras, în ţelină şi varză de Bruxelles.

Vitamina K se găseşte din abudenţă în spanac şi varză. Specialiştii considerau că, fără a se apela la produsele farmaceutice, necesarul de vitamina C şi caroten poate fi acoperit numai prin consumul de verdeţuri şi fructe;

– varietatea de glucide, glucoza fiind prezentă în morcovi, zaharoza în sfeclă, iar amidonul în cartofi;
– bogăţia în minerale, magneziul fiind preponderent în spanac, cartofi şi sfeclă, fierul în spanac şi urzici, iar potasiul în pătrunjel, spanac, cartofi şi vinete;
– reglarea echilibrului acidobazic, cenuşa lor fiind alcalină datorită prezenţei potasiului,
calciului şi magneziului;
– efectul diuretic datorat prezenţei sărurilor de potasiu;
– existenţa unei importante surse de apă (70-90%).

Autorii tuturor studiilor ce pledează pentru o alimentaţie naturistă nu concep să treacă o zi
fără a consuma zarzavaturi. De asemenea, în sezonul cald se pune accentul pe “frunzoase” ca varza crudă, salata, mărarul, pătrunjelul, ceapă şi usturoiul, toate verzi.

În sezonul rece sunt de preferat rădăcinoasele ca: morcovul, ţelina şi păstârnacul.

Varza roşie – conţine flavonoide (anticancer)- bogată în seleniu, vitamina C, Zn.

Sfecla roşie – bogată în fibre
– conţine cantităţi mari de Ca, Fe, vitamina C.
Ardeiul iute efect antioxidant.
Ridichea efect laxativ – efect antifungic (în tubul digestiv).
Varza de Bruxelles conţine acid folic.
Spanacul conţine Mg, Mn, vitamina B1, vitamina C, luteină.

Peste 250 de studii epidemiologice au demonstrat efectul de prevenire a cancerului de tub digestiv la cei care consumă regulat legume, zarzavaturi şi fructe. Institutul American de Cercetare a Cancerului recomandă ca 7% din aportul energetic să fie obţinut din legume, zarzavaturi şi fructe.

Factori care protejează împotriva cancerului

În insula Okinawa locuitorii au cea mai mare speranţă de viaţă şi o incidenţă foarte scăzută a
cancerului. Recent a apărut a doua ediţie a cărţii “Okinawa – Insula longevivilor”. “Alimentaţia şi stilul de viaţă al poporului cel mai longeviv de pe Terra” de B.J. Wilcox, D.C. Wilcox şi M. Suzuki. Autorii identifică opt factori care protejează împotriva cancerului.

Îi prezentăm succint, urmând să revenim cu detalii:
1. alimentaţia hipocalorică;
2. alimentaţie bogată în fructe şi verdeţuri;
3. grăsimi bune, adică nesaturate;
4. alimente cu indice glicemic scăzut şi multe alimente bogate în fibre;
5. alimente bogate în flavonoizi;
6. consum moderat de alcool;
7. reducerea masei grase (a ţesutului adipos);
8. practicarea unei intense activităţi fizice.

Revista Naturalia-Sănătate prin Stil de Viaţă, nr.6