Există o vorbă veche potrivit căreia „Oamenii şi vântul de iunie mai curând se schimbă!”. Poate de aceea e atât de plină luna iunie, a lui Cireșar, de tradiții străvechi.

Cu Cireșar începe vara

Numit Cireşar în popor, iunie este prima lună de vară. Este vremea cireşelor, a zilelor călduroase şi a nopţilor mai scurte, precum şi a semănatului legumelor de toamnă – ridichii, gulii sau conopidă. Se spune că dacă în această lună vor fi ploi cu tunete şi fulgere, atunci întreaga vară va fi ploioasă, iar recolta de grâu bogată; dacă vremea va fi uscată, e semn că vor fi mulţi struguri. Pe de altă parte, un Cireșar secetos aduce belșug la porumb. Gospodarii se bucură dacă sunt omizi în iunie, căci asta înseamnă că vor avea recolte bogate și rod din belșug la grâu și la vie.

În a doua zi a lui Cireșar, mii de credincioși merg să primească binecuvântarea moaștelor făcătoare de minuni ale Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Cei ce muncesc în această zi riscă să li se schimonosească trupul. În cultura populară, există și sfinți care apără lanurile, recoltele și care, nerespectați, se răzbună. Iată de ce, în iunie, sunt la loc de cinste în calendar Sfinții Onufrie, Eliseu, Vartolomeu și Iuda. Li se mai spune Sfinți Mărunți, dar se știe că ei sunt cei care ajută la pârguirea și coacerea la timp și în bune condiții a recoltelor. Dacă nu li se acordă respectul cuvenit, abat asupra lanurilor piatră, vijelii și trăsnete distrugătoare. Pe 11 iunie, e sărbătoarea lui Vartolomeu. I se mai spune în popor și Vartolomeul grâului, pe 12, este ziua Sfântului Onufrie, zi știută și drept Nunta șoarecilor. Nu se taie lemne, nu se face mâncare, iar dacă nu e respectat, Onufrie e aducător de grindină și de vijelii. Pe 14 e Aliseul grâului, Sfântul Elisei. E bine să se dea de pomană pentru morți și să nu se lucreze. Sfântul Apostol Iuda e sărbătorit pe 19 iunie. Ca să nu aibă parte de răzbunarea lui, oamenii muncesc numai până la amiază, apoi se fac petreceri. Altfel, e risc să surpe pământul, să vină potop de ploaie și de grindină, de cutremur, de lovituri grave, de nebunie și chiar de moarte.

Pe data de 21 iunie este solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an, iar în data de 24 iunie se sărbătorește nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În aceeași zi sunt celebrate zânele bune, denumirea populară a sărbătorii fiind Sânziene sau Drăgaica. În unele zone din țară, fetele nemăritate fac coronițe de flori pe care le aruncă în ajunul zilei pe acoperișul caselor, iar în dimineața următoare se verifică dacă au rouă pe ele pentru că dacă au din belșug e semn de măritiș. În alte zone coronițele sunt aruncate chiar pe data de 24 iunie; dacă rămân pe acoperiș anunță găsirea ursitului și chiar nunta; dacă nu, fetele trebuie să mai aștepte un an. Tot în această zi au loc diferite ritualuri de fertilitate a pământului – Caloianul, Drăgaica sau Paparudele – acestea diferă de la zonă la zonă și chiar de la sat la sat. Și despre Sânziene există numeroase legende, punctul comun fiind dat de faptul că acestea erau considerate femei frumoase care trăiau ascunse de privirile oamenilor, iar conform bătrânilor erau divinități nocturne care umblau dezbrăcate în aer sau pe pământ în noaptea de 23 – 24 iunie și se prindeau în hore pentru a sărbători miezul verii. În popor sărbătoarea mai poartă denumirea Amuțitul Cucului deoarece acesta cântă doar 3 luni pe an, de la Buna Vestire până la Sânziene. În această zi nu se lucrează, însă este recomandat să se adune plante de leac. Ultima sărbătoare importantă din această lună este în ziua de 29 iunie, atunci când se celebrează Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În popor mai este cunoscută și ca Sâmpetru de vară. Bătrânii povestesc că la Sânpetru de Vară apar licuricii, scântei căzute pe pământ după ce sfântul plesneşte din bici. Sfântul Petru trimite licuricii pentru a-i îndruma pe cei rătăciţi în pădure. Odată cu sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe 29, se ține un obicei străvechi, și anume Sărbătoarea lupilor sau Sânpetru de Vară. Sfântul Petru este cel mai iubit şi respectat sfânt, patronul agricultorilor, cel ce ţine grindina şi stăpâneşte piatra. Mai mult, se spune că tot el ar fi și patronul lupilor, singurul care poate ține fiarele în frâu.

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 56-57